Acum 20 de ani am dormit ultima dată la bunica mea, într-un sătuc de 100 de localnici.
Deși o vizităm cât de des putem, niciodată nu a fost timp/ocazie să și dormim acolo…până ieri… când am hotărât să duc și copiii să petrecem aici cât a mai rămas din vacanța de iarnă.
Inițial am luat decizia asta pentru buni, să-i facem o bucurie, să întinerească și ea puțin ( la cei 80 ani) dar adevărul este ca noi am “câștigat” mult mai mult din experiența asta!
Să luăm așa…
In primul rând LINISTEA…care se “aude” , fără atâta modernism ( tel, tv, net, etc.) …numai clopotele bisericii la ora prânzului…totul este atât de relaxant și de bine.
Conexiunea cu copii este ceva de nedescris.
Dimineața stăm cu toții sub plapumă, până când se face focul in sobă…așteptăm cu emoție dacă se aprinde focul și după aceea ne bucurăm de cum se încălzește camera mică…
Toată ziua afară, la sanie, nici măcar o mașină n-a trecut pe ulița noastră, ne dăm cu sania, facem om de zăpadă, ne băgăm în zăpadă …mâncăm zăpadă ( numai sa nu afle tati ), râdem, plângem ( când trebuie să intrăm în casă cu obrajii roșii deja)… unde ne așteaptă bunica cu plăcintă, zacuscă și compot ( muuulte compoturi).
Activitatea de seara este “alegerea nasturilor” și “ jucatul cu elastic de borcane” …Mersul la wc este și asta o adevărată aventură…
Totul este ca in povești…vă recomand tuturor să dați câteodată un “reset” la viața voastră, să mergeți înapoi în trecut și o să vedeți că veți aprecia mult mai mult ce aveți în prezent!
La Mulți Ani tuturor! ❤️
(Scris in 7 Ian 2020)
